Posibil să îmi atrag oprobriul poporului plin de opinii despre cum ar trebui să își conducă bloggerii propriile bloguri. Îmi asum posibilitatea și îi dau mai departe cu acest articol extrem de nepopular, după cum veți vedea mai încolo.

În anii de blogging pe care i-am acumulat, vreo 8 la număr, am ajuns la concluzia fermă că bloggerii decid singuri ce preferă. Să semnalizeze sau nu articolele plătite. Advertorialele, carevasăzică. Eu una, am obosit de disperarea unora dintre bloggeri de a explica cum trebuie sau nu să fie marcate articolele publicitare.

De fapt, pentru a fi perfect sinceră, consider că nu trebuiesc semnalizate. Doar în situația în care bloggerul sau compania doresc asta. În rest, nă-ăăă!

Am să și explic de ce. Articolele puse la dispoziție de bloggeri cititorilor lor sunt gratuite. O mai zic o dată, pentru subliniere GRATUITE.

Un exemplu: în fiecare dimineață, îmi fac cafeaua, îmi aprind țigara sau nu în funcție de perioada anului în care mă aflu (m-am lăsat sau nu de fumat) și verific Ştirile zilei la zoso.ro. În zilele în care nu postează nimic, mă revolt și enervez. Cum își permite el să îmi dea mie peste cap rutina matinală. Nu-mi pasă că-l dor dinții sau i-a murit pisica, el trebuie să îmi dea mie Ştirile zilei.
Dacă aș fi mai gâscă decât sunt, probabil ca aș comenta pe neți și aș începe o revoluție împotriva urâtului că şi-a permis să îmi strice mie dimineața. Dacă aș fi o gâscă. Dar pentru căa îmi place să cred că am o brumă de creier în cap, realizez că acele articole înseamnă muncă pentru el și mi-am dovedit în ultima săptămână că nu am tot timpul chef să muncesc pentru blog.

Dar Vali se susține din blogging și prin urmare, ca să îi vină banii investește bani în blog. Niciodată nu l-am întrebat cât, dar un minim de 1000 euro tot îi bagă. Pe hosting, pe cdn, pe întreținere. Și ca el, duiumul.

De aceea, mă uimește tupeul românilor de a pretinde semnalizarea publicității pe bloguri. Primești o informație, utilă de multe ori și te bășici că omul mai are un banner sau un advertorial pe blog. Dacă te pricepi atât de bine, apucă-te să scrii zilnic, să îți optimizezi blogul pentru o experiență cât mai ușoară a cititului. Ai grijă de comunitate cum are Arhi. Apoi, după ce ai făcut toate astea, refuză campanii că “noi nu ne vindem țara”.

Știți cum e prostia asta cu semnalizarea publicității pe bloguri? Ca și cum i-ai cere lui Paramount banii pe factura la 4G când ai dat tu jos de pe torenți Interstellar în drumul spre mare. O prostie.

Cum e cu publicitatea pe bloguri
Tagged on:     

24 thoughts on “Cum e cu publicitatea pe bloguri

  • 6 August 2015 at 09:02
    Permalink

    Exact asa! Nu-i obligatoriu de citit, e gratis, noi ne descurcam, parerile noastre, review-urile, jurnalele de calatorii sunt obiective (cu plusuri cu minusuri), in rest orice poate fi considerat reclama.

    Reply
  • 6 August 2015 at 09:19
    Permalink

    au fost doi guriști care au tot lătrat pe tema asta: tolontan, cel care semna pentru banii pe care patronul îi aducea din cipru ca să îi spele prin gsp, și comănescu, un stâlp de moralitate media.

    Reply
  • 6 August 2015 at 09:21
    Permalink

    Perfect de acord cu tine. Cu publicitatea agresiva nu prea. Dar consider si eu ca daca cineva intra pe un anumit site/blog pentru ca acolo are de citit, face cum facem si noi: ignora publicitatea si citeste ce-l intereseaza. Restul sunt mofturi.

    Reply
  • 6 August 2015 at 09:46
    Permalink

    Eu nu m-am gandit niciodata sa semnalizez un text publicitar pentru ca e blogul meu, eu investesc timp si bani in el si cred ca asta imi da dreptul sa scriu ce vreau, cand vreau, fara a da socoteala nimanui. Si marturisesc ca imi place sa scriu advertoriale pentru ca ma provoaca sa gandesc pe teme diverse, de la suruburi la ciocolata!

    Reply
    • 6 August 2015 at 10:07
      Permalink

      nu te obosi. oricum greșești, iar ea le știe pe toate.

      Reply
      • 6 August 2015 at 10:09
        Permalink

        Există acolo o frustrare agresivă. Și nu o pricep nici dacă mă pici cu ceară.

        Reply
        • 6 August 2015 at 10:16
          Permalink

          există o explicație. dar ți-o spun in particolar.

          Reply
      • 6 August 2015 at 10:21
        Permalink

        Nu o cunosc, dar cred ca e un fel de Teo Trandafir al bloggingului.

        Reply
      • 6 August 2015 at 10:24
        Permalink

        Pai, ma gandeam ca are ea vreo biblie ceva, unde exista toate regulile astea din online. :D

        Reply
  • 6 August 2015 at 10:13
    Permalink

    Cred ca la vizita blogului cuiva, (poate) unii se asteapta sa citeasca opinia lui despre ceva, nu opinia lui platita (de un privat) despre acel ceva.
    Pe de alta parte, blogul e o chestie personala. Fiecare e liber sa scrie ce vrea pe el. Si cititorul e liber sa ignore publicitatea sau sa nu mai vina, la fel ca pe orice outlet de stiri online.
    Deci sa ii ceri cuiva sa nu mai faca ceva pe pagina lui e ca si cum te-ai duce la unul pe strada si i-ai zice sa nu se mai imbrace cumva pentru ca te deranjeaza. E absurd.

    Cred ca totul ar fi mai ok daca unii bloggeri nu ar lua plata pentru un post drept motiv sa laude aiurea un rahat pe care nici macar nu l-au folosit, vazut, mancat, TESTAT. Sau si mai si, sa apere acel rahat pana in panzele albe, desi stie si scriitorul postarii ca e un rahat. Bine, chiar si-atunci, sa te certi cu el/ea e inutil. Pur si simplu nu il mai citesti.

    Reply
    • 6 August 2015 at 10:43
      Permalink

      E ca la cărți. Nu îți place cartea, o închizi. Dacă ai cumpărat-o poți chiar să-l înjuri pe autor, că îl înjuri pe banii tăi. Dar în situația în care cineva îți oferă gratis niste informații, ou uel… Nu îl mai citești și gata.

      Reply
  • 6 August 2015 at 10:59
    Permalink

    De cand e blog-u` o democratie?!
    Cine face regulile astea? De ce?!

    Reply
  • 6 August 2015 at 12:25
    Permalink

    Semnalizarea continutului platit drept publicitate tine in primul rand de etica si de respectul pentru cititori. Sigur ca e blogul tau si scrii ce vrei, ca doar nu te obliga nimeni sa iti si respecti cititorii. Partea buna, o sa iti mai iei cate 15 Eur de advertorial si pe viitor, partea proasta e ca nu te ia nimeni in serios cand vrei sa spui ceva.

    Reply
    • 6 August 2015 at 12:43
      Permalink

      Într-o discuție cu niște prieteni nonbloggeri, referitor la faza cu publicitatea pe bloguri, un prieten zice:

      “puletii stau si se uita la 25min de reclame la orice televiziune in primetime si-s ok cu asta, dar vai, sa nu puna un blogger (P) ca le apar spume la gura. wtf???”

      Reply
      • 6 August 2015 at 13:12
        Permalink

        Pai asta si ziceam, ca nu te obliga nimeni sa iti respecti cititorii, poti sa iti iei ca far calauzitor pana si opinia unui prieten ce isi da cu parerea si care-i clasifica drept “puleti”. Pe de alta parte, poti sa te uiti si la profesionisti media, la audiente si fragmentarea lor, la ceva indicatori de prin Analytics, un studiu acolo, un curs rapid de jurnalism – na, in general lume care mai si stie ce vorbeste, nu doar isi da cu parerea la bere sau un sectiunea de comentarii a unui blog. S-ar putea sa te surprinda faptul ca cititorii de blog n-au nici o legatura cu aia care stau si urmaresc hipnotizati calupurile de reclame TV (alta educatie, alte medii, alte segmente de varsta etc), ca pe internet “attention span-ul” e mult mai scurt si ca in secunda in care cititorul a mirosit ceva cacat servit ambalat frumos o sa inchida tab-ul cu blog-ul tau, ca oferta e mult mai bogata.

        Reply
        • 6 August 2015 at 13:47
          Permalink

          Chiar începem o discuție despre jurnalism și etică?

          Reply
  • 6 August 2015 at 14:36
    Permalink

    Perfect corect ceea ce spuneti. Un blog e facut, in general, din pasiune. Scrii pe blog de drag. Da, stiu ca atunci cand iti permiti(a se citi cand te mananca mai jos de spate)sau ai un hobby, tre” sa-ti si permiti cheltuielile. Dar de ce sa nu castigi si un ban din asta? E perfect cinstit. Daca ai un job, iei un salariu pt acel job, nu? E treaba ta ce salariu ai. Asa e si cu advertorialele si reclamele de pe blog. Iei niste bani, pentru munca ta de fapt. E simplu. E treaba ta cat muncesti si cu ce suma esti platit. Nu cred ca e necesar sa pui o eticheta: Baai! Asta e advertorial, scriu pen”ca-s platit!!! Sunt bloggeri care au blogurile strict pt advertoriale, concursuri..E treaba lor si bravo lor. Nu ma intereseaza :) . Eu am blogul meu, pe care scriu asa cum vrea muschiu” meu si nu ma intereseaza ce vrea muschiu” altuia :P .
    Dar….ce te faci cand bloggeri(si nu bloggeri mici, ci foarte mari) te ataca public si te acuza ca ai postat de 3 ori in 2 luni reclame profitshare pe pagina ta si ca ai blogul plin cu reclame, ca prostesti oamenii sa vina pe blogul tau, ca sa te imbogatesti? Dar sa vina pe blogurile lor, ca daca au reclame, sunt strict ca sa-si scoata cheltuielile blogurilor…. Iar eu am 3 reclame adsense. Atat. Sa va spun cat castig din adsense, in conditiile in care depasesc lejer 10.000 de unici zilnic?
    Ce solutie este pt acesti bloggeri care arunca noroi in mod mizerabil?
    Stiti ce au spus cititorii? Ca este un raboi jegos intre bloggeri, ca este concurenta si e clar faptul ca e bataia pe ciolan, ca bloggerii castiga mii de euro lunar……
    Dati voi un raspuns la asa ceva…. Cine iese in pierdere la astfel de mizerii?
    Eu am tacut, nu am raspuns nimic…

    Reply
  • 6 August 2015 at 17:40
    Permalink

    Se amesteca niste discutii p-aici: aia despre daca e ok sa existe pub pe bloguri si cea despre semnalizare.
    Lucrurile sunt simple, normal ca e ok sa existe, din moment ce cititorii nu platesc ei munca bloggerilor. Cealalta treaba, cu marcajul, e despre ce relatie vrei cu ei: ii respecti si nu incerci sa-i manipulezi neanuntand postarile platite, iar ei continua sa creada ce spui si mai vin, sau nu-i respecti, iar ei nu te mai cred, nu mai vin si incep sa dispretuiasca bloggerii in general. Care, peste 5 ani, nu vor mai putea castiga din reclama, pt ca n-o sa-i mai creada nimeni. E ca in orice relatie, dsca vrei: esti onest si nu il minti p-alalalt, ramane cu tine, il minti constant si il tratezi cu dispret, relatia se strica.

    Reply
  • 6 August 2015 at 19:33
    Permalink

    Eu nu prea înţeleg motivul pentru care mesajul publicitar trebuie să fie neapărat un articol. Ce are dacă se rămîne la o colaborare pe bază de banner? Ce rost are povestioara aia, cu P sau fără, în linia acelui blog? Oricum e ceva artificial şi se simte. Pentru că atunci cînd scrii forţat, la comandă, cuvintele îţi vin altfel. Şi nu convingi pe nimeni. Şi mai şi rişti să cazi în penibil (vezi esca-elefant).
    Iar dacă totuși ai supertalent şi scrii o poveste frumoasă, cînd vii pe finalul acela cu: ..”şi asta fiindcă detergentul X e mă-sa!” îţi cam dai cu firma-n cap.
    Cine vrei să te creadă? Că altminteri ai pretenţii la cititori destupaţi.

    Reply
  • 7 August 2015 at 08:47
    Permalink

    in timp ce blogosfera toceste tastele incercand sa demonteze acel P sau S din titlurile articolelor cu scop publicitar (ori sa le demonstreze un scop), publicatii gen ZF sau Stirile Pro baga advertoriale pe banda rulanta, invelite frumos intr-un bagaj ce se prezinta drept stire iar cititorii/telespectatorii nu au nici cea mai vaga idee ca stirea pe care tocmai au consumat-o a fost de fapt reclama.
    ideea cu marcarea cu P sau S a articolelor cu rol publicitar a fost de la inceput una gandita fara temei. si poate ar fi timpul sa se inceteze cu propagarea ei.
    in fond, daca-mi respect cititorii, ca blogger, voi avea grija sa nu-mi bat joc de inteligenta si de timpul lor. altfel, pot sa-i pierd definitiv.
    in plus, nu-i intereseaza pe cititori cati bani fac eu din blog, la fel cum nici pe mine nu ma intereseaza ce salarii ori ce profit au firmele cititorilor mei.

    Reply
  • Pingback:Linkuri de weekend

  • Pingback:Diferențe de mentalitate în onlain |

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.