În Sfânta zi de Moș Valentin, în loc să mă închin la altarul eroticăi, am ales un film cu bătăi pe bune, nu flop-flop nana la funduleț – Kingsman. Interesantă alegere de lansare a celor două filme în același week-end, amândouă cu bătăie, dar măcar Kingsman este mai mișto și puteți da click cu încredere pe link e și un joc în care îți testezi potențialul de spion.
Acum să ne înțelegem, filmul nu este o alegorie, nu este un film de artă de unde pleci plin de gânduri, este un film unde bătaia e combinată cu manierele unui gentilom și este o combinație perfectă. Colin Firth – un nene pentru care orice femeie care s-a uitat la Pride & Prejudice sau Bridget Jones are o pasiune clară – este perfect ales pentru rolul gentilomului care bate niște golani londonezi, îmbrăcat într-un costum perfect cu ghiul (bine, e sigiliul, dar sună mai mișto ghiul).
Actorii au fost aleși bine, Firth, Mark Strong pentru care am din nou un crush, Michael Caine care joacă rolul lui Michael Caine jucând un spion în vârstă și Samuel L Jackson care chiar e bun ca super-villain-ul nebun. Singurul care nu m-a impresionat e Taron Egerton care îmi pare o masă amorfă, dacă nu m-aș fi forțat să îi focalizez fața, nu l-aș fi văzut. Băiatul acela nu-mi inspiră nimic, nici măcar un zvâc.
Secvențele de bătaie sunt bine dozate, iar umorul este direct influențat de filmele cu James Bond și șpioni. Iar modul creativ în care regizorul a reușit să transpună uciderea a sute de persoane mi s-a părut delicios, de la biserică și până la uciderea liderilor mondiali, m-a făcut să mă gândesc la unul dintre filmele mele favorite – Mars Attacks!
La final vă las cu piesa care deschide filmul, Dire Straits – Money for Nothing.