Au trecut peste două săptămâni de când mi-am bușit spatele și de mai bine de o săptămână stau acasă întinsă așteptând să ies din criză. De când am problemele cu spatele, Canishu a plecat în tabără la bunici și eu am rămas acasă singură cu domnișoara Jessica, pentru că ea nu trebuie să fie scoasă afară și pentru că ea nu are obiceiul de a sări pe mine sau de a trage de lesă în toate părțile de parcă ar fi lovită de streche.
În aceste unsprezece zile de conviețuire nas în nas cu bestia pufoasă am ajuns la un nivel nou de înțelegere. Adică eu mă vait de durere și ea doarme, eu mă duc să mănânc, ea doarme, eu vreau să dorm, ea vrea să se joace. Sincer, cred că îi simte lipsa Canishului pentru că se duce la locul unde stă lesa lui și miroase, iar acum că mi-am mutat sediul pe canapeaua din sufragerie, care este mai tare, se tot duce în dormitor la locul câinelui să verifice dacă nu a crescut între timp cățelul acolo.
Tot pentru că îmi pierd vremea între moțăit provocat de pastile și citit, am putut să o urmăresc pe domnișoară și obiceiurile dânsei. Am auzit că există pisici care mănâncă la ore fixe, când le dă stăpânul, dar eu m-am obișnuit cu niște animale simple, care au mâncare la dispoziție tot timpul să ciugulească din bol, atunci când simt că îi roade foamea. Așa face și domnișoara Jessica, doar că am remarcat că se duce cam des la bolul cu boabe Purina.
Nu știu dacă făcea la fel și înainte de a accepta provocarea celor 3 săptămâni, dar în 9 zile a terminat o pungă de 800 grame de boabe, în condițiile în care înainte domnișoara mănâncă aproximativ 2 kilograme de boabe pe lună.
Am descoperit și un pic de grăsime pe burtică, pentru că în aceste zile de când suntem împreună 24/7 a început să îmi arate burtica.
După cea de-a doua săptămână ar fi trebuit să verific cum se prezintă pielea domnișoarei după dieta cu Purina, sinceră să fiu nu știu cum este pielea, dar sigur nu mai îi cade blănița ca înainte și avem un nou ritual zilnic, acela de a ne peria cu o perie pe care am primit-o de la Maxine Jazz.
Acum, în timp ce scriu acest mail, căprioara s-a dat jos din fotoliu și s-a îndreptat tacticoasă către bol și am reușit să o prind într-o poză cu nom, nom.
Noi mai avem o săptămână de provocare, pe care să știți că o vom trece cu brio, dar și voi vă puteți înscrie aici.
