Titlul de „Capitală culturală europeană” a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele Europei. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui, în iunie 1985, de către Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, la inițiativa doamnei Melina Mercouri. Datorită numărului mare de vizitatori pe care i-a atras, titlul a câștigat din ce în ce mai multă notorietate în Europa și are un impact cultural și socioeconomic remarcabil.
Astfel începe Ghidul pentru orașele candidate la titlul de Capitală culturală europeană elaborat de Uniunea Europeană. Frumos, elegant, cuvinte mari: sprijin, impact cultural și socioeconomic. Destul de greu de pus în aplicare în România, unde știm bine, chiar dacă ne înhămăm la o căruță, tragem fiecare în ce parte vrem.
Într-un mod mult mai diplomatic, asta a spus și Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitala Culturală Europeană, în cadrul întâlnirii pe care am avut-o vineri. Oricine o vede pe Simona, este frapat de delicatețea și eleganța ei, dar și de puterea și încrederea în sine pe care le afișează. În general, asemenea femei sunt etichetate ca fiind Doamne. Evident, undeva pe drum, cuvântul acesta a prins o conotație urâtă, însă o femeie precum Simona Neumann o poate schimba și asta nu poate decât să mă bucure.
Timișoara, ca și celelalte orașe care și-au declarat intenția de a candida la titlul de Capitală culturală europeană – subliniez și-au declarat intenția, deoarece dosarele de candidatură se vor putea depune abia în 2016, iar câștigătorii vor fi aflați abia în 2017 – trebuie să se lupte cu această tendință a românilor de a trage aiurea.
Dacă la început timișorenii au fost reticenți, după ce au aflat mai multe despre proiect, au venit către asociație și și-au oferit sprijinul. Ne povestea Simona Neumann că unii le-au oferit sediu sau o profesoară a venit la 10 seara să se înscrie pentru că văzuse ca era lumina aprinsă în birou. Sigur că a fost nevoie de muncă și peste 300 de întâlniri programate într-un an au dus la o listă lungă de membri sau voluntari.
Anul trecut când scriam despre întâlnirea avută cu Florin Moroșanu de la Asociația Capitală Culturală Europeană Cluj-Napoca 2021 spuneam că orgoliul meu de bucureșteancă nu este afectat, deoarece Bucureștiul nu și-a declarat intenția de a candida. Dar au trebuit să treacă 6 luni ca să aflăm pe 28 februarie că Bucureștiul se înscrie într-o cursă pe care contracandidații săi au început-o acum 2 ani. Poate aruncați un ochi peste Hotărârea Consiliului General al Municipiului București, poate numărați și câte greșeli de ortografie sunt în ea.
Mă uitam zilele acestea și am văzut că aproape toate orașele ce își doresc să fie capitală culturală în 2021 și-au cumpărat domenii punct ro și comunică pe acestea – Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sfântul Gheorghe și Ținutul Secuiesc, Brăila – sau cel puțin au pagini de facebook – Arad, Brașov – norocul bucureștenilor că s-a gândit Vlad de la Arcub să cumpere domeniul bucuresti2021.ro pe 20 februarie 2014. Și nu este suficient să ai multe teatre și metrou pentru a deveni o capitală culturală. Îți mai trebuiesc o strategie pe termen lung, o viziune unitară și decența de a admite că, până la urmă, suntem Mitici.
Acest proiect este realizat de PRbeta Agency în colaborare cu Prin Banat.
Branduri participante: Timișoreana, Cramele Recaș, Fornetti, Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană
Parteneri de mobilitate: Autonom-Rent-A-Car
Parteneri: Farmec, Hotel Timişoara şi Restaurant Sabres
Parteneri media: 24-FUN, Ctrl-D
Timișoara Brands Tour este o franciză a Cluj Brands Tour, un concept marca TVdece
Daca ardelenii care au prejudecati si generalizeaza, care ne spun sudisti sau mitici, sunt evident snobi si mai saraci cu duhul, apoi, tu esti mama snobilor. Esti fix ca romanii aia papagali care-si denigreaza tara in fata srainilor. Mentalitate de sclava. Ramai mai acolo daca nu-ti place cultura bucuresteana, adica romaneasca si iti place sa ii lingi pe altii care isi aroga cultura alotra si se lafaie in palatele fostilor stapani (maghiari si sasi). P.S. Se lafaie ca le-am dat libertate tot noi, da na, pe cine nu lasi sa moara , nu te lasa sa traiesti Sa fiti sanatosi la voi acolo si luati-o si pe gaina asta dezmostenita la voi.
Prietene, dacă ai fi stat să citești un pic mai mult decât acest articol ai fi văzut că:
a) eu cred în cultura miticilor, ăla de care scria un domn Caragiale, pe care bănuiesc că nu l-ai citit fiind ocupat să o bați în bilă.
b) eu am făcut ceva pentru imaginea Bucureștiului, atât la jobul pe care l-am avut în turism timp de 8 ani cât și în timpul liber și cu ajutorul blogului.
c) consider că sunt mai bucureșteancă decât tine cu vreo 3 ordine de mărime, pentru că eu pot recunoaște și problemele pe care le avem.
Dar da, sunt vândută burghejilor. Jos capitalismul.
Stimata doamna sau domnisoara te rog frumos sa ne slabesti cu replicile de prost gust.Faptul ca ai venit in Bucuresti si apoi arunci cu invective acolo unde ai mincat o piine spune tot despre complexul de inferioritate si nivelul suburban de cultura de care sufera mai toti ardelenii care se cred depozitarii culturii si civilizatiei pe care nu o au si nu au avut-o niciodata deoarece ei nu apar in istorie decit ca sclavi fara tara si fara personalitate.Eu sunt oltean si nu ma dau de ciasul mortii afirmind sus si tare ca boierul oltean Vlad Tepes a stabilit Capitala la Bucuresti sau ca prima Universitate din Romania a fost facuta de boierul oltean Brincoveanu la Sfintul Sava in Bucuresti sau ca denumiri de strazi sau de locuri precum Baneasa sunt date de oltenii care au creat acest oras cu bunele si cu relele lui.Cu foarte putina stima