La începuturile lumii, când Dumnezeu şi Sfântul Petre definitivau geografia pământului, Sfântul Petre cuprins de frenezia creativă a început să construiască o ţară.
– O, Doamne, facem o ţară frumoasă, frumoasă prin care trece paralela 45. Cu o câmpie mare şi mănoasă, Doamne.
– Cu măsură, Sfinte Petre, cu măsură, răspunse Dumnezeu.
– Şi, o, Doamne! O să pun aici un lanţ muntos care se curbă aşa frumos!
– Cu măsură, Sfinte Petre, cu măsură, zise din nou Dumnezeu.
– Şi uite, Doamne, o să pun aici, jos, un fluviu frumos, albastru care se varsă într-o deltă frumoasă, vai ce frumos e. Vezi?
– Cu măsură, Sfinte Petre, cu măsură, tună de data aceasta Dumnezeu.
– Eh, stai să vezi ce popor pun!
Exact la acest banc m-am gândit când am aflat de declaraţia doamnei ministru Maria Grapini:
“Avem şansa naturală să facem turism de sănătate şi turism balnear. România are încă zone în care putem face ecoturism în care putem conserva natura, autenticul. Avem şansa naturală să facem turism de drumeţie şi turism de aventură”
Mi-a plăcut expresia “şansă naturală”, pentru că de altceva nu se pune problema. Bineînţeles că e şansă naturală, din păcate pentru Mama Natură fix noi, urmaşii lui Traian şi ai lui Decebal ne-am stabilit aici.
Drumurile sunt praf şi pulbere, trenurile ajung cu 75 de minute întârziere şi mă gândesc că ar trebui să mulţumim providenţei că ajung, iar serviciile per ansamblu ne fac un renume atât de prost că mai bine am angaja roboţii lui Asimov, măcar ei au 3 legi mari şi late care nu o includ pe “jupoaie-l de viu, fi-r-ar mama lui a dracului”.
Suntem în anul de graţie al Domnului 2013 şi ideea de online a CFR-ului este un webcam îndreptat asupra tabelei de plecări-sosiri din Gara de Nord.
Şi ca să vedeţi cum se inghesuie turiştii străini să viziteze România am pentru domniile voastre o mică statistică:
