cutzuVorbeam astăzi cu o domnişoară implicată în campania Doggy Bag şi îi ziceam că prima dată când am auzit de aceasta m-am gândit la punguţa cu care strângi căcuţul după căţelul personal (vedeţi cum zic? căcuţ deoarece e al unui căţel şi nu pot zice căcat, doar sunt o finuţă). Aveam şi un link de exemplificare, dar se pare că e picat siteul cu priţina deci trecem la următorul punct de apăsat asupra unui “i”, mai precis că acea campanie a fost minunată prin inovaţia sa, dar de neînţeles pentru români din 2 motive: 1. la restaurantele româneşti porţiile nu sunt jumbo şi 2. românii curăţă farfuria că aşa ne zicea nouă mama când eram mici “Nu te ridici de la masă până nu termini tot ce e în farfurie!”, dar 10 pentru noutate deci e bine.
Să mă întorc însă la căcuţul căţelului meu fiindcă despre asta voiam să vorbesc astăzi. Discutând cu domnişoara mai sus menţionată, am realizat că în România nu suntem obişnuiţi cu ideea de a strânge după animalul personal şi iată aici material de făcut campanie online, căcălău mi-aş permite să zic.

Mie mi se pare normal să strângi după câine, că pe lângă plăcerea de a avea un animal de companie mai ai şi nişte responsabilităţi, că nu e totul doar lapte şi miere.

Cândva m-a luat un val la pet shop şi mi-am cumpărat un poop grabber, dar mi s-a părut incomodat, l-am trecut la capitolul 20 lei “bine” investiţi şi m-am întors la clasica punguţă cu care strângem mizeria şi-o strâng. E adevărat, mai uit să iau punguţe cu mine şi atunci căcatul se întâmplă, dar în mare strâng după Canishu.

Dar aşa cum stăpânii nu sunt obişnuiţi să strângă după patrupedele personale, aşa nu sunt obişnuiţi nici românii de rănd să te vadă aplecându-te cu o pungă în mână. Ridică sprâncenele, belesc ochii şi se gândesc numai la tâmpenii.

Vedeţi bine, ar fi de lucrat pe două linii, una să obişnuieşti stăpânii să nu-şi mai uite pungile acasă (aşa ca mine), ar merge şi nişte dispensere de pungi cum am văzut pe Kiseleff şi alta să obişnuieşti trecătorii cu ideea că tu cureţi după căţelul tău, nu ai un fetiş ciudat care implică plastic şi excremente canine.

Eu m-aş băga într-o asemenea campanie, voi?

Sursa foto

Poopy bag?
Tagged on:

7 thoughts on “Poopy bag?

  • 27 October 2011 at 17:22
    Permalink

    Dispenserele sunt goale de la “plantare”. Ar fi bine sa mai existe campanii pe subiectul asta. Am catel, dar nu-mi place sa se lipeasca “norocul” de talpile mele. Mai bine fara.

    Reply
    • 28 October 2011 at 13:45
      Permalink

      Credeam că măcar din când în când cineva le umple… Dar probabil aşa o fi, le-au pus, le-au bifat pe lista de to do şi gata!

      Reply
  • 1 November 2011 at 13:59
    Permalink

    Oare crezi ca pitzii aia de 23 de ani care a primit cadou un bishon…o sa stranga ceva?

    Reply
  • 1 November 2011 at 14:37
    Permalink

    E un nivel mult prea ridicat pentr masa Romaniei. Mai asteptati cativa ani, prima data sa se elimine cainii comunitari dupa care putem discuta de pungulite si legi pentru asta.

    Reply
    • 12 February 2012 at 23:22
      Permalink

      dli are dreptate.. eu strang dupa a mea… dar trebuie sa fiu pe faza ca sa vad care e al ei… ca e plin de rahat de la cateii comunitari.. si chiar nu am chef sa stang un kil de rahat pe zi..

      Reply
  • 4 November 2011 at 11:00
    Permalink

    E evident ca ar fi de bun simt o campanie. Dar ce te faci daca n-ai un bichon ci ditamai cainele lup? Ala cand o comite zici ca e om mare. :) Iti trebuie un dispenser sau chiar o lopata. oamenii nu prea se gandesc la asta cand isi iau un caine.
    PS: dispensere de pungi sunt in mai multe locuri din sectorul 1. Pe cele din zona Domenii le mai alimenteaza din cand in cand. Sau sunt pungile acolo de cand le-au montat si nu le-a folosit nimeni.

    Reply
  • 27 November 2011 at 20:43
    Permalink

    Da, sunt 2 linii distincte de educare. Eu ma “amuz” si acum amintindu-mi de o bunica alaturi de nepotica ei acum 6 luni (cand eram in luna a 8a si singura acasa deci ma plimbam si cu don’soara catel de vreo 30 de kg) si cand eu strangeam dupa ea chiar daca imi era incomod (si ma rog recomandarea doctorului era sa stau in pat :). Da, sotu-mi scump era peste cateva tari cu serviciul, iar eu nici macar atunci nu am lasat dupa cainele meu pe jos. Dar acea bunicuta – bineinteles educata si finuta – a inceput, de cum a vazut-o pe Maxie ca face – si atentie si pe mine cu punga in mana!!! – ca vai, asa se umplu trotuarele de… rahat. Si a vazut ea – ca era rosu la semafor – cum eu am strans si am aruncat. Si nu i-a pasat si nu si-a retras cuvintele. Ba as mai adauga despre cateva lucruri de spus.

    As mai adauga si ca in anumite sectoare exista zone de unde iei punga pentru caine – si la fel cos de gunoi unde arunci special ce a facut onor animalul.

    In sfarsit as adauga si ca exista stapani de caini de mici dimensiuni care considera ca nu trebuie sa stranga – ca dpar face putin animalul mic. Ah si ca exista stapani care strang doar daca a facut in fata scarii blocului unde stau ei, doar e desuet sa curete dupa caine si, vorba aia, conform bancului, zic extraterestrii ca fiintele superioare de pe Pamant sunt cainii (stiti bancul, sper).

    Una peste alta da, campanii n-ar strica – desi tot stau si ma intreb: de ce oare e nevoie de asemenea campanii in conditiile in care vorbim despre ceva de bun simt elementar? Nu cumva avem o problema la capitolul bun simt si reguli de baza in societate? Nu cumva la educare de cand sunt mici ar trebui sa se mai umble?

    Eh, povestea-i lunga si e duminica seara asa ca ma opresc. Dar da, niste educare n-ar strica.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.